Alte retete:

Rulouri din muschiulet de porc, in vin
Kolokithokeftedes
Vasilopita
Gutui la cuptor
Patatosalata (Salata de cartofi)
Mic dejun grecesc (Greek Breakfast)
Nuga
Pasta de masline (Tapenada)
Mustokouloura (fursecuri cu must)
Salata de vinete... altfel!
Tzatziki

Adevarul despre... SALATA GRECEASCA!

De fapt, ar trebui sa scriu „manifest pentru adevarata Salata Greceasca”, una dintre cele mai simple si gustoase salate dar care prinde forme din cele mai dubioase in restaurantele de la noi.

Acasa la mama ei, adica in Grecia, Salata Greceasca se numeste Horiatiki. In traducere libera asta inseamna „Salata taraneasca”, pentru ca e formata exclusiv din legume de gradina (rosii, ardei, castraveti, ceapa) taiate in bucati mari (adica taraneste, si nu domneste – cum ar spune bunica mea). Se adauga maslinele, se pune de-asupra o felie sanatoasa de branza feta care se presara cu oregano si se stropeste cu ulei de masline. Si gata, asta e Salata Greceasca. Cel putin cea autentica.

Si atunci care sunt „falsurile”? Sunt simplu de identificat, pentru ca fac urmatoarele doua greseli capitale:

Contin salata verde, de multe ori din belsug, in compozitie. Sa ne intelegem, nu se intampla vreo reactie chimica ciudata cu branza feta, care sa interzica alaturarea cu salata verde, dar pur si simplu nu mai este vorba de o Salata Greceasca. E vorba mai mult de o salata „a la grec – roumain”, in care cineva s-a prins ca daca baga si o salata verde – totul iese mai umflat si mult mai ieftin pentru el.

A doua e ceva mai subtila, dar poate fi demascata daca gustati branza feta adevarata. Pentru ca, da, multe din salatele vandute ca grecesti prin restaurantele noastre nu au branza feta in compozitie. Se folosesc mai degraba niste cubulete dintr-un sortiment care se numeste Danish White. E vorba de o branza cremoasa (care lasa niste urme fainoase pe rosii, de exemplu), mult mai comuna la noi (din pacate, in cele mai multe dintre supermarketuri e vanduta sub numele de branza feta), dar mult mai ieftina. Adevarata branza feta e tot alba, dar ceva mai tare si bine inchegata (cumva inspre o telemea), fara a-si pierde din calitatile de branza cremoasa. Are mici gauri de la fermentatie (ceea ce la Danish White nu gasiti) si se pastreaza cel mai bine in zer. In Romania, grecii de la Olympus aduc branza feta adevarata, dar si La Dorna lactate au un sortiment bun. In Grecia in schimb, feta se gaseste in zeci de sortimente, de la cele „skliri”(adica mai tari, mai pietroase) pana la cele „malaki” (moi si cremoase).

Acestea fiind zise, kali orexi la o salata adevarata!